Art e culture

--> Bicinins
--> Cucane
--> Feletis
--> Grīs

 

CE VIODI A BICININS

GLESIE DI SAN PIERI APUESTUL
La parochiâl di S. Pieri apuestul si cognòs pes formis barochis e pal cjampanili cun bifore in piere.
Une vore ritocjade, la glesie e à dentri trê altârs. Interessante e je la Pietât piturade a fresc tal presbiteri e opare dai pitôrs di Glemone Antonio Della Marina e Domenico Forgiani, che tal 1942 a faserin ancje la decorazion dal sofit daûr dal altâr (i Evangjeliscj) e chê de aule (Madone Assunte).
Di notâ ancje une tele cul Batisim di Jesus piturade di Arrigo Poz tal 1947.

GLESIE DE MADONE DAL CARMINE
Lant fûr dal borc di Bicinins Disot, si cjate la gleseute campestre de Madone dal Carmine, caraterizade di un cjampanili a vele, che al finìs cuntun ferâl ugnul, e di un puarti denant; la aule e je retangulâr e la cope daûr dal altâr e je poligonâl.
L'edifici, che vie pai agns al è stât plui voltis risistemât, al è stât un pôc slargjât e alçât tal sec. XIX; di notâ la iscrizion su l'architrâf de puarte di ingrès datade 1497.
Dentri, la zone dal presbiteri si caraterize par un implant baroc notabil, costituît dai trê altârs, statuis e pituris. Di viodi ancje dôs pilis in piere de aghe sante (sec. XVI e XVII).

GLESIE DI SAN ZORÇ MARTAR
In dì di vuê l'edifici, logât te perifarie di Bicinins Disore intun contest di interès ambientâl, al è dai secc. XIII-XIV ma al è stât tirât su suntune costruzion preesistente.
La gleseute si cognòs pal cjampanili a vele cun ferâl ugnul; la plante e je retangulâr e e finìs cu la cope daûr dal altâr semicircolâr cu la volte a mieç cjadin. Dentri si cjatin un sobri altâr baroc e une biele pile de aghe sante in piere.
Lis parêts a son intonacadis e cence pituris, intant che, dopo di un intervent di restaur recent, lis façadis esternis a metin di gnûf in evidence la struture origjinarie dai mûrs.

VILE CIANI
Intal mieç dal borc Disore, la vile dal Sietcent si caraterize pal cuarp a L cuntun zardin devant; fate sù a trê plans cun barcons in file, e presente in façade un ampli portâl centrâl, sormontât di trifore e puiûl (di fature dal Nûfcent). Di flanc si viodin fressuris cun gridelis in stîl liberty. La façade e mostre olmis di piture (sec. XIX).

CE VIODI A CUCANE

GLESIE DI S. MARC EVANGJELIST
L'edifici, dal Cinccent daûr dal aspiet, al à probabilmentri origjinis intal secul IX. Tornade a fâ su e rinovade, in dì di vuê la glesie e presente une aule uniche cu la cope daûr dal altâr che e je a volte cun cuestis, scjalinade di acès a sotpuarti neoclassic.
Il cjampanili, incomplet, al è dal 1921, intant che la scjalinade e je dal 1913. Dentri l’edifici al conserve vuê pituris interessantis dome li de volte dal coro (Evangjeliscj e agnui), su lis parêts (Episodis de vite di S. Marc, Incoronazion de Vergjine, Sants), su la façade  dal arc (Crocifission, Anunciazion e Sants), sot dal arc (Sants) e tal çocul dal coro (Vizis e Virtûts). I afrescs, che a si puedin riferî a un pitôr de prime metât dal Cinccent, a son compagnâts di didascaliis e cartelis in lenghe venite.

VILE BOSSI
L'edifici, dal Cinccent daûr dal aspiet, al à probabilmentri origjinis intal secul IX. Tornade a fâ su e rinovade, in dì di vuê la glesie e presente une aule uniche cu la cope daûr dal altâr che e je a volte cun cuestis, scjalinade di acès a sotpuarti neoclassic.
Il cjampanili, incomplet, al è dal 1921, intant che la scjalinade e je dal 1913. Dentri l’edifici al conserve vuê pituris interessantis dome li de volte dal coro (Evangjeliscj e agnui), su lis parêts (Episodis de vite di S. Marc, Incoronazion de Vergjine, Sants), su la façade  dal arc (Crocifission, Anunciazion e Sants), sot dal arc (Sants) e tal çocul dal coro (Vizis e Virtûts). I afrescs, che a si puedin riferî a un pitôr de prime metât dal Cinccent, a son compagnâts di didascaliis e cartelis in lenghe venite.

VILE TACOLI-ASQUINI
Al è un complès nobiliâr a U dal Sietcent che si compon de part centrâl cun tacâts di flanc i rustics, e fra chescj une tor preseade cun viertiduris circolârs.
La façade dal cuarp principâl e je caraterizade di un templâr centrâl, cun voli superiôr e buse arcade centrâl, sormontât di un elegant puiûl. I barcons a son in linie e incornisâts in piere cun gridelis a losanghe tal plan tiere. In face ae vile si segnale cualchi rustic dal sec. XVIII.

CE VIODI A FELETIS

GLESIE DI S. JUST MARTAR
La glesie dal Sietcent si presente come un edifici interessant in stîl baroc cuntun portâl elaborât cun arc a linie sclapade, colonis jonichis e parsore une statue marmorie dal Sant; la aule e à plante retangulâr e si complete cuntune cope semicircolâr daûr dal altâr. Dentri, intal sufit de navade al è frescjât il martiri di S. Just, fat di Fred Pittino tal 1945; al stes si dêf la figurazion dal presbiteri che al rapresente la Pietât.

VILE DORTA-VENERIO
Rilevant complès che si cognòs pal cuarp paronâl de plante retangulâr, par lis dôs alis laterâls tal devant e pai cjasâi tacâts che a son daûr. L'edifici principâl, fat su tal 1773, al mostre une façade cun templâr arcât e barcons cuadrâts su trê livei. Il cuarp a torete a plante retangulâr e je invezit une zonte seguitive (fin sec. IX - inizi XX) e al coventave tant che osservatori astronomic.

VILE FORCHIR
Vile cun formis neoclassichis (sec. XIX), e à un cuarp paronâl cuntune façade tripartide dominade di un ampli templâr e dôs alis simetrichis plui bassis. La façade e presente tal mieç un portâl in piere e un plan superiôr cun barcons in linie delimitâts di ricuadris in piere e suazis infûr.
Ator ator dal edifici si svilupin i rustics di pertinence, che, insiemit cun altris, a costituissin la cente edilizie che e cualifiche il borc. Lant viers Bicinins, aduès dal vecjo fossâl, si segnale la presince di un edifici dal Sîscent cun plante retangulâr, che si svilupe su trê plans cun viertidure arcade centrâl e barcons elitics in vicinance dal granâr. E je probabilmentri une des costruzions plui antighis e particolârs dal paîs.

CE VIODI A GRĪS

GLESIE DI S. ANDREE APUESTUL
L'edifici, che al samee dal Cuatricent intal aspiet ma di origjin romaniche, al presente par fûr une façade semplice a capane cun parsore un cjampanilut a bifore ricostruît tal 1933. Si svilupe suntune plante retangulâr cun cope poligonâl daûr dal altâr, li che si zonte la sagresie.
La glesie e custodìs dentri un cicli di pituris une vore preseât, ben tignût in gracie des operazions di stabilidure dal Sîscent fatis a censure di cualchi imagjine che ta chê volte e jere considerade ossene. E je frescjade dal dut tal coro, intes navadis, inte parêt interne de façade cun lis Storiis di vite di S. Andree, il Cicli di Noè, il Paradîs, e l'Infier e le Sene dal Antîc e Gnûf Testament. Lis pituris, che a son l'unic esempli di Biblia Pauperum di grande puartade conservât in regjon, a son dal 1531 e si devin probabilmentri ae man dai venezians Gaspare e Arsenio Negro.

VILE FACCIN
La vile e je logade dongje de place dal borc, che si cognòs pe rie di edificis rustics otimementri conservâts. Il complès paronâl dal Sietcent si compon di diviers fabricâts; interessant al è chel che al è a soreli jevât, ortogonâl ae strade principâl, li che si cjatin viertiduris in linie e incurnisadis in piere.
Te largje cort di onôr si jeve un altri rustic a plante cuadrade cun grancj barcons arcâts tal prin plan e sieradis cun cops.